ACTIVITĂȚI SPECIFICE

ACTIVITĂȚI SPECIFICE (12)

Activitati specifice

Începând cu data de 1 ianuarie 2007, 1 august 2007, 1 iunie 2009, România a aplicat prevederile Regulamentelor Consiliului (CEE) nr. 1408/71 referitor la aplicarea sistemelor de securitate socială salariaţilor, lucrătorilor independenţi şi membrilor familiilor acestora care se deplasează în interiorul Comunităţii şi nr. 574/72 care stabileşte modalităţile de aplicare a Regulamentului Consiliului nr. 1408/71, în relaţia cu statele membre ale Uniunii Europene, statele Spaţiului Economic European (Liechtenstein, Norvegia, Islanda), respectiv Elveţia.   

Începând cu data de 1 mai 2010, în relaţiile cu celelalte state membre ale Uniunii Europene, România aplică, în domeniul securităţii sociale Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială şi Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004.

În relaţia cu statele Spaţiului Economic European şi cu Elveţia Regulamentele (CE) nr. 883/2004 şi 987/2009 sunt aplicabile începând cu 1 aprilie 2012, respectiv 1 iunie 2012.

Stabilirea drepturilor de pensie în cazul lucrătorilor migranți

Stabilirea drepturilor de pensie în cazul lucrătorilor migranți care au realizat perioade de asigurare în România și în alte state membre ale Uniunii Europene, ale Spațiului Economic European sau în Elveția.

Începând cu data de 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, România aplica prevederile regulamentelor europene în domeniul securității sociale.

În relațiile dintre statele membre s-au aplicat prevederile Regulamentelor (CEE) nr. 1408/71 și 574/72, până la data de 30 aprilie 2010, înlocuite, începând cu data de 1 mai 2010, de Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială și de Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004.

În relația cu statele Spațiului Economic European (Liechtenstein, Norvegia, Islanda) și cu Elveția Regulamentele (CE) nr. 883/2004 și 987/2009 sunt aplicabile începând cu 01.04.2012, respectiv 01.06.2012.

Aceste acte normative comunitare au la bază următoarele principii:

  • Egalitatea de tratament  între cetățenii statelor membre: acordarea acelorași drepturi și impunerea acelorași obligații de securitate socială între cetățenii proprii și cei ai altor state membre, care se deplasează între statele membre, în vederea desfășurării unei activități profesionale sau a stabilirii domiciliului;
  • Determinarea legislației aplicabile, astfel încât o persoană să nu fie supusă, în același timp, mai multor legislații de securitate socială sau, dimpotrivă, să nu facă obiectul niciunei legislații;
  • Totalizarea perioadelor de asigurare în vederea stabilirii și acordării drepturilor, ceea ce presupune ca instituția competentă, la calcularea drepturilor ce îi revin unui lucrător migrant (persoana ce și-a desfășurat activitatea în mai multe state membre), ia în considerare atât perioadele de asigurare realizate în propriul stat, cât și perioadele realizate în celelalte state membre, drepturile fiind calculate de fiecare stat, proporțional cu perioada de asigurare;
  • Exportul prestațiilor, ceea ce presupune dreptul unui lucrător migrant de a beneficia de prestațiile dobândite în statele în care și-a desfășurat activitatea, pe teritoriul statului de domiciliu;
  • Buna cooperare administrativă transfrontalieră, principiu conform căruia instituțiile statelor membre trebuie să își acorde bunele oficii și să acționeze ca și cum ar aplica propria legislație la solicitarea instituțiilor altor state membre.

Persoanele care au desfășurat activități profesionale în România și în alte state membre ale UE, pot solicita acordarea drepturilor de pensie potrivit prevederilor regulamentelor europene în domeniul securității sociale și a legislatiei statelor în care și-au desfășurat activitatea.

În România, cadrul legal în domeniul pensiilor este reprezentat, în prezent, de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare de la data de 1 ianuarie 2011.

Stagiul de cotizare prevăzut de lege pentru obținerea drepturilor de pensie din sistemul public de pensii din România, în cazul lucrătorilor migranți, se calculează prin însumarea perioadelor de asigurare realizate în România cu cele de asigurare realizate în alte state membre în care solicitantul a desfășurat activități profesionale și confirmate ca atare de instituțiile competente ale statelor membre implicate.

Drepturile de pensie comunitară sunt calculate proporțional cu perioadele de asigurare realizate în fiecare stat membru implicat, cu respectarea principiului pro rata temporis.

La momentul îndeplinirii condițiilor de pensionare, cererea pentru stabilirea drepturilor de pensie se depune la instituția (casa de pensii/institutia de asigurari sociale) de la locul de domiciliu al solicitantului, împreună cu documentele care dovedesc activitatea desfășurată în fiecare stat.

Particularizând, în cazul persoanelor stabilite pe teritoriul altor state membre, cererea de acordare a drepturilor de pensie se depune la instituția de asigurări sociale de la locul de domiciliu (loc de ședere permanentă), care face toate demersurile către instituția competentă din România și după caz, din celelalte state în care și-a desfășurat activitatea, fără a fi necesară deplasarea solicitantului din țara sa de domiciliu.

Pentru stabilirea drepturilor de pensie, instituțiile competente implicate întocmesc, după caz, următoarele formulare:

  1. E202 - Instrumentarea unei cereri de pensie de bătrânețe
  2. E203 - Instrumentarea unei cereri de pensie de urmaș
  3. E204 - Instrumentarea unei cereri de pensie de invaliditate
  4. E205 - Atestat privind perioada totală de asiguarare
  5. E207 - Certificat privind cariera asiguratului
  6. E210 - Notificarea deciziei cu privire la o cerere de pensie
  7. E211 - Sumarul deciziilor
  8. E213 - Raport medical detaliat
  9. E001 - Formular de comunicare

După ce instituțiile competente ale statelor membre implicate își comunică, prin intermediul formularelor standard de legătură, toate informațiile necesare, acestea vor emite decizii proprii privind admiterea sau respingerea cererii de pensionare, decizii pe care le vor comunica persoanei interesate și/sau celeilalte/celorlalte instituții competente.

Precizăm că nu este obligatoriu ca solicitantul să îndeplinească simultan condițiile necesare deschiderii drepturilor de pensie în toate statele membre implicate, în funcție de legislația națională a fiecărui stat, fiind suficientă îndeplinirea condițiilor de pensionare din cel puțin unul dintre statele în care și-a desfășurat activitatea. 

Utilizarea certificatului de viaţă - instrument de verificare administrativă

Pentru a se evita efectuarea unor plăţi necuvenite către beneficiari nerezidenţi în România, a căror situaţie s-a modificat, cu efecte asupra obligaţiei casei teritoriale de pensii competente de a achita drepturile de pensie şi/sau alte drepturi care se stabilesc şi se plătesc de către casele teritoriale de pensii, se va utiliza certificatul de viaţă ca instrument de verificare administrativă.

În acest scop, se utilizează modelul unic de certificat de viaţă, care constituie dovada pe baza căreia se continuă plata drepturilor cuvenite beneficiarilor nerezidenţi.

Certificatul de viaţă va fi emis şi transmis de către casa teritorială de pensii competentă beneficiarilor nerezidenţi.

Certificatul de viaţă este completat în Partea A de către casa teritorială de pensii competentă.

Beneficiarul nerezident are obligaţia de a completa Partea B a certificatului de viaţă, în faţa unei autorităţi legale de pe teritoriul statului de şedere permanentă şi de a-l transmite casei teritoriale de pensii competente în termenul stabilit de aceasta.

Partea C a certificatului se completează obligatoriu de către autoritatea în fața căreia se prezintă beneficiarul nerezident.

 Plata pensiilor în străinătate

Începând cu luna august 2008, beneficiarii sistemului public de pensii stabiliţi în străinătate îşi pot primii pensia pe teritoriul statului de domiciliu sau de reședinţă (stat de şedere obişnuită), în contul bancar declarat la casa teritorială de pensii în evidenţa căreia se află dosarul de pensie. Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) a încheiat un parteneriat cu CITIBANK EUROPE PLC. DUBLIN, sucursala România, prin intermediul căruia pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor sistemului public se transferă în străinătate, într-un cont bancar deschis de aceştia la o bancă de pe teritoriul statului de domiciliu sau de şedere obişnuită, după caz.

Aderarea României la Uniunea Europeană a impus renunţarea la clauzele de reşedinţă (şedere obişnuită) în cazul beneficiarilor stabiliţi pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene (UE) şi, ulterior, ale Spaţiului Economic European (SEE). Potrivit legislaţiei comunitare în vigoare, persoana care are dreptul la pensii şi la ajutoare de deces, dobândite potrivit legislaţiei române, va beneficia de aceste prestaţii chiar dacă locul său de şedere obişnuită este stabilit pe teritoriul altui stat membru al UE, SEE şi Elveţia.

De asemenea, pentru a asigura egalitatea de tratament între toţi beneficiarii sistemului public de pensii şi luând în considerare solicitările venite din partea celor care nu au domiciliul pe teritoriul unui stat membru al UE, SEE şi Elveţia şi nici nu îşi pot desemna un mandatar cu domiciliul pe teritoriul României, a fost prevăzută posibilitatea plăţii drepturilor cuvenite din sistemul public şi pe teritoriul statelor extracomunitare.

Începând cu 01.11.2009, prin OUG nr. 113/2009 privind serviciile de plată, cu modificările şi completările ulterioare, au fost transpuse prevederile Directivei nr. 2007/64/CE, în conformitate cu care costurile aferente transferurilor între statele membre ale Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European, într-o monedă oficială a unui stat membru al Uniunii Europene şi Spaţiului Economic European sunt suportate în mod corespunzător şi proporţional de către beneficiar şi plătitor.

În vederea asigurării exportului prestaţiilor pe teritoriul statului de domiciliu (de şedere permanentă), titularul drepturilor de pensie fie transmite detaliile bancare (numele aşa cum este înregistrat la bancă, denumirea băncii, adresa băncii, cod de identificare bancară - BIC/SWIFT, număr de cont bancar internaţional – IBAN), prin intermediul instituţiei de asigurări sociale de la locul de şedere permanentă, fie completează declaraţia de transfer în străinătate al drepturilor cuvenite beneficiarilor sistemului public de pensii şi o depune la sediul casei teritoriale de pensii, personal sau prin mandatar desemnat cu procură specială în acest sens, emisă conform legii, însoţită de un document care confirmă detaliile bancare şi de o copie a actului de identitate al titularului care atestă locul de şedere permanentă. În cazul  beneficiarilor aflați în evidența Casei Județene de Pensii Sălaj, transmiterea declaraţiei de transfer în străinătate al drepturilor cuvenite şi a documentelor care o însoţesc se poate face prin poştă, la sediul Casei Județene de Pensii Sălaj, B-dul Mihai Viteazul, nr. 85, Zalău, județul Sălaj sau prin e-mail, scanate, la adresa electronică Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea. .

Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă (I.N.E.M.R.C.M.) a fost înfiinţat în anul 1951, fiind conceput ca o unitate a asigurărilor sociale în domeniul invalidităţii.
În anul 1955, întreaga activitate de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă a fost reorganizată, creându-se o reţea teritorială  de unităţi de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.
Până în anul 2001, I.N.E.M.R.C.M. a funcţionat în subordinea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale. Începând cu 01. 01. 2002 a trecut în subordinea Casei Naţionale de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale.
I.N.E.M.R.C.M. este instituţie publică cu autonomie ştiinţifică şi personalitate juridică, având în structura organizatorică secţii clinice de evaluare a capacităţii de muncă, secţii de cercetare aplicativă şi recuperare a capacităţii de muncă, laboratoare de metodologie şi epidemiologie, de analize medicale, explorări funcţionale şi serviciul de radiologie.
Importanţa actuală a activităţii de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă este legată de dezvoltarea sistemului de asigurări sociale. Practica expertizării medicale a deficienţilor prin diferite acţiuni se defineşte ca un domeniu de confluenţă medico-social şi este susţinută prin instrumente legislative specifice.
Activitatea de expertiză medicală a capacităţii de muncă este reglementată de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 340/2001, Ordinul comun al ministrului muncii şi ministrului sănătăţii nr. 399/974/2004,
H.G. nr. 400/2001 şi H.G. nr. 13/2004.
La nivel teritorial, activitatea de expertiză medicală a capacităţii de muncă este asigurată de către medicii experţi ai asigurărilor sociale din cadrul serviciilor de expertiză medicală ale caselor judeţene de pensii.
Organizarea serviciilor de Expertiza Medicala a Capacitatii de Munca
(H.G.nr.1229 din 13 oct.2005)

 

Serviciile de Expertiza Medicala a capacitatii de munca fac parte din structura Casei Teritoriale Pensii, subordonarea fiind de ordin administrativ, servicii coordonate din punct de vedere stiintific si metodologic de catre Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca Bucuresti.
Serviciile teritoriale de Expertiza Medical au in structura lor cabinetele de Expertiza Medicala a capacitatii de munca. Incadrarea cu personal de specialitate a serviciilor de Expertiza Medicala este urmatoarea:

-cabinet - medic expert al asigurarilor sociale
- asistent
- referent I

Servicii oferite de cabinetele de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca

 

1. Prelungeste concediile medicale peste 90 de zile si propune oficiului de Expertiza Medicala prelungirea concediilor peste 183 de zile;
2. Emite avize de pensionare pentru cazurile care nu pot beneficia de actiunile de recuperare in limitele concediului medical, prevazute de reglementarile in vigoare;
3. Examineaza bolnavii propusi pentru pensionare de invaliditate, confrunta starea clinica cu diagnosticul de trimitere, apreciaza nivelul incapacitatii adaptative si stabileste incadrarea in grade de invaliditate si emite decizii de incadrare sau neincadrare in grade de invaliditate, efectueaza revizuirea medicala a bolnavilor conform legii;
4. Dispune efectuarea de investigatii sociale pentru cazurile problema;
5.Participa la intocmirea programului de recuperare si urmareste aplicarea lui pentru recuperarea capacitatii de munca si integrarea socio-profesionala a persoanelor din evidenta;
6. Controleaza modul de eliberare a certificatelor medicale pentru incapacitate temporala de munca;
7. Expertizeaza persoanele care beneficiaza de prevederile Legii 416/2001;
8. Intocmeste situatii statistice solicitate de Casa Nationala de Pensii Publice, Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca Bucuresti;
9. Realizeaza orice alte activitati specifice activitatii de expertiza medicala prevazute de lege.

 

Servicii oferite de Oficiul de Expertiza Medicala

1. Analizeaza solicitarile de prelungire a concediilor medicale peste 183 zile si inaintarea propunerilor in cazul persoanelor recuperabile catre Institutul National de Expertiza Medicala si Recuperare a Capacitatii de Munca Bucuresti.;
2. Rezolva contestatiile potrivit legii impotriva deciziilor emise de medici experti de la nivelul cabinetelor de Expertiza Medicala;
3. Participa la efectuarea unor expertize medico-legale in comisiile mixte cu serviciul medico-legal;
4. Emite avize pensionare pentru asiguratii care nu provin din munca, conform reglementarilor in vigoare;
5. Coordoneaza si controleaza activitatea de expertiza din subordonare,
6. Asigura informatizarea activitatilor proprii conform strategiei Casei Nationale de Pensii Publice.

AJUTORUL PENTRU SOTUL SUPRAVIETUITOR

Legea nr. 578/2004 privind acordarea unui ajutor lunar pentru sotul supravietuitor

Conditii de acordare

Potrivit dispozitiilor art. 1 alin (1) din Legea nr. 255/2007 pentru modificarea Legii nr. 578/2004, sotul supravietuitor al unei persoane care, la data decesului, avea calitatea de pensioanr, dupa caz, in sistemul public de pensii, in fostul sistem al asigurarilor sociale de stat sau in fostul sistem al asigurarilor sociale pentru agricultori beneficiaza, la cerere, de un ajutor lunar.

Ajutorul lunar se acorda sotului supravietuitor care, la data solicitarii, indeplineste cumulative urmatoarele conditii:

-este pensionar din sistemul public de pensii si are cel putin varsta standard de pensionare;

-nu beneficiaza de pensie din alte sisteme neintegrate sistemului public;

-nu s-a casatorit dupa decesul sotului;

-durata casatoriei cu sotul care a decedat a fost de cel putin 10 ani;

-are domiciliul pe teritoriul Romaniei;

-nu are calitatea de asigurat obligatoriu al sistemului public de pensii, respectiv nu se gaseste in una din urmatoarele situatii:

1.desfasoara activitati pe baza de contract individual de munca sau ca functionar public;

2.desfasoara activitate in functii elective sau este numit in cadrul autoritatii executive, legislative sau judecatoresti;

3.este membru cooperator intr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti ;

4.este asociat unic, asociat, comanditar sau actionar;

5.este administrator sau manager care a incheiat contract de administrare sau de management ;

6.este membru al unei asociatii familiale;

7.este persoana autorizata sa desfasoara activitati independente;

8. este persoana angajata intr-o institutie internationala, daca nu este asiguratul acesteia;

9.realizeaza venituri din alte actvitati profesionale.

Ajutorul lunar se acorda in situatia in care cuantumurile drepturilor de pensie realizate la datat solicitarii de catre beneficiari care sunt mai mici de:

-364 lei, in situatia sotului supravietuitor care beneficiaza de pensie stabilita in sistemul public, sau stabilita in fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, precum si in situatia sotului supravietuitor care beneficiaza atat de pensie stabilita in fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, cat si in fostul sistem al asigurarilor sociale pentru agricultori;

-140 lei, in situtia sotului supravietuitoare care beneficiaza numai de pensie stabilita in fostul sistem al asigurarilor sociale pentru agricultori .

Cuantumul ajutorului lunar

Cuantumul ajutorului lunar este de:

-113 lei lunar, pentru sotul supravietuitor care beneficiaza de pensie satbilita in sistemul public, sau stabilita in fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, precum si in situatia sotului supravietuitor care beneficiaza atat de pensie stabilita in fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, cat si in fostul sistem al asigurarilor sociale pentru agricultori;

-44 lei lunar, pentru sotul supravietuitor care beneficiaza numai de pensie stabilita in fostul sistem al asigurarilor sociale pentru agricultori.

In situatia in care durata casatoriei cu sotul decedat a fost mai mica de 10 ani, dar de cel putin 5 ani, cuantumul ajutorului lunar se diminueaza proportional, cu numarul de ani intregi de casatorie care lipsesc, astfel:

Pentru sotul supravietuitor care beneficiaza de pensie stabilita in sistemul public, sau stabilita in fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, precum si in situatia sotului supravietuitor care beneficiaza atat de pensie stabilita in fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, cat si in fostul sistem al asigurarilor sociale pentru agricultori, a carui durata a casatoriei este mai mica de 10 ani, cuantumul ajutorului lunar este de :

-57 lei pentru o durata a casatoriei de 5 ani;

-68 lei pentru o durata a casatoriei de 6 ani;

-80 lei pentru o durata a casatoriei de 7 ani;

-91 lei pentru o durata a casatoriei de 8 ani;

-102 lei pentru o durata a casatoriei de 9 ani.

Pentru sotul supravietuitor care beneficiaza numai de pensie stabilita in fostul sistem al asigurarilor sociale pentru agricultori a carui durata a casatoriei este mai mica de 10 ani, cuantumul ajutorului lunar este de:

-22 lei pentru o durata a casatoriei de 5 ani;

-27 lei pentru o durata a casatoriei de 6 ani;

-31 lei pentru o durata a casatoriei de 7 ani;

-36 lei pentru o durata a casatoriei de 8 ani;

-40 lei pentru o durata a casatoriei de 9 ani;

OBIECTIVE

  • 1Creșterea veniturilor la bugetul asigurărilor sociale de stat
  • 2Optimizarea cheltuielilor
  • 3Actualizarea sistemului informatic ( date, aplicații, comunicare)
  • 4Crearea și administrarea unui sistem integrat de date
  • 5Reducerea numărului de cereri soluționate peste termenul legal
  • 6Reducerea timpului mediu de soluționare a cererilor de acordare a prestațiilor
  • 7Reducerea riscurilor pentru accidente de muncă și boli profesiponale
  • 8Gestionarea corectă și eficientă a activității privind acordarea biletelor de tratament
  • 9O comunicare eficientă cu beneficiarii sistemului public de pensii
  • 10Creșterea transparenței instituționale
  • 11 Îmbunătățirea imaginii Casei Județene de Pensii Sălaj și a CNPP în mass-media locală  și centrală.

Contact

  • homeCasa Judeţeană de Pensii Sălaj
  • Tel.: Tel.: +4 0260 622145
  • Fax.: Fax.: +4 0260 660831
  • mailpublic@cjpsalaj.ro
  • mapAdresa: B-dul. Mihai Viteazul 85, Zalau
  • roadCod postal: 4700